Tanti Lenuta Vedeta!!!

13 februarie 2007
Am o idee noua … sa inventam o asociatie ce "urmareste" comportamentul vecinilor nostri. Tot e trebuie facut este ca la doua saptamani sa afisam noul print in lift. Primul poster e deja gata. Prietenii mei vor afisa fiecare in propriul lift acest afis. Acceptam sfaturi si idei noi. Sper sa fiti alaturi de noi …  Trebuie sa gasesc o cale sa public si afisul … hmmm … aici:
 
http://www.weblog.ro/usercontent/12247/Tanti_Lenuta_vedeta.pdf

Playing cards with God …

13 ianuarie 2007
Did you ever had the feeling you are playing cards with god?
 
De fiecare data
va doriti cate ceva si de fiecare data primiti exact ceea ce cereti. Niciodata
nu invatati sa cereti ceea ce cu adevarat doriti. It goes like this:

 
I wish I can fall in love again…
 
and it happens, but the woman it matters plays with you.
Another one is doing all the right things, but you are blinded or worse you can
see what happens, but you cannot do the right thing. You can never choose the
right one. You have to go for the one who steels your hart, your thoughts, your
dreams. Whenever you try to do the right thing, you can only see her smiley
face.
 
And finally you loose and you ask the dealer to deal
again, guess who the dealer is you receive again exactly what you asked for,
but never more, never what you are expecting to receive. I ask you now have
you ever asked for the exact thing? Did you ever receive what you wanted
exactly? Can you even spell what you want exactly? Is it a communication issue?
No, my friend, it is never a communication issue, he gives you exactly what you
asked for, but never what you expect. Te House never losses!!! Its a fucking
casino
 
Finally, it is better to rule in hell then to be a slave in
heaven. I do not wish for rivers of honey and complete forgiveness I better
wish for a whorehouse and a bar in hell, at least its warmer and all my
friends will be there, on top of everything else Ill get the love and
affection I always wanted, so what someone asks you for protection taxes
a.s.o.?
 
Do you even believe in life after death? I hope there will
be none. I wish my hole fucking existence to end when my heart stops beating. I
wish to accomplish whatever crosses my mind until then. I wish I can be god
instead of IT. I wish I can make my own decisions based on my own fucking
experience and to receive what I expect instead of what I explicitly asked for.
 
So, miluiti capra
de cate ori trece prin fata voastra … PAY! Damn it!!!
 
                                                                          13 th of January 2007

Dragostea din interior

17 septembrie 2006

   Sta in fata
sevaletului cu pensula in mana. Amesteca vopselele si se uita lung la lucrarea
din fata ei. Din cand in cand intoarce capul si arunca o privire spre o alta
lucrare cu motive japoneze. Mana nervoasa plimba pensula prin aer. Se ridica si
face doua retusuri pe lucrare. Oare ii va place? Este ceea ce isi doreste? Trebuie
sa apara …

  Mai schimbau din
cand in cand cateva cuvinte pe messanger. Intotdeauna incepe cu intrebarea Ce
faci fata frumoasa?. Ea nu se considera frumoasa. A sunat-o acum o luna dupa o
lunga perioada de liniste

- Buna, ai timp
sa imi faci si mie o lucrare? Este pentru un prieten care abia s-a insurat..

  Dupa un schimb
scurt de replici ii ceru mai multe detalii si il ruga sa ii aduca material din
care sa se inspire. Isi dadura intalnire intr-o seara pentru a sta mai mult de
vorba. S-au intalnit la motoare, el o astepta in fata intrarii. Au urcat sus si
au inceput sa povesteasca, ea cu prietenul din Polonia, el cu ale lui. Lucrarea
pe care o dorea trebuia sa cuprinda o apa, un pod, un el si o ea, un cires
inflorit, o barza si in coltul din dreapta jos o litera japoneza. Primi de la
el cateva modele si litera respectiva. Intreba ce inseamna si afla ca
reprezinta dragostea interioara, un sentiment greu de redat in cuvinte. Ochii i se luminara, prin gand ii trecu ca un
fulger idea ca in sfarsit el si-a dat seama, dar nu. Pleca spre casa cu
modelele si vopselele lasate la el cu luni in urma.

  Trecura cateva
zile si se duse sa cumpere o panza pentru lucrare. Il suna si intreba ce
dimensiune doreste. Tot 60×80, tipul asta are o obsesie cu numerele astea,
gandi ea.

  Ajunsa acasa se
uita la modele. Niciunul nu o inspira, se hotara sa inceapa in carbune pentru a
crea macar o schita de la care sa inceapa. Timpul trecea si lucrarea nu prindea
contur, stergea mereu si relua cu infrigurare. Parca il simtea in spatele ei,
asezand-se pe fotoliu cu cartea in mana si aprinzand pipa. Aproape simtea fumul
aromat. Isi amintea cum era la el cu cateva luni in urma, atunci cand a facut
cele trei lucrari. Arunca din cand in cand privirea in spate si nu
zarea decat camera goala cu lucrurile aruncate in dezordine. Se introcea apoi
spre lucrare si ramanea cu mana in aer. Poate a intrat pe messanger, se gandea
ea aprinzand calculatorul. Dar cum sa fie la ora asta pe messanger e spre
dimineata, realiza mai apoi …

… e dimineata
devreme, poate ar trebui sa dau drumul la caini. Cobora
in curte si se opri cu ochii pe zarzar. Studie cracile ce pareau
inodate. Aduse panza si carbunele si incepu sa deseneze. A uitat de caini.
Acestia stau cuminti, unul legat, iar celalalt in tarcul facut special pentru
el. Ea deseneaza in continuare si se gandeste la el.  ….  Pe
podul arcuit desenase mai de mult o fata in chimono cu mainile imreunate
privind spre el ce nu avea inca contur. Ii era greu sa il deseneze. Ar fi vrut
sa ii semene, dar nu stie cum sa faca. Cum poate reda intr-un tablou ceea ce
vedea ea in el.

Intra in casa si
puse lucrarea pe sevalet. Incepu sa picteze acoperind grafitul cu culoare. Se
juca cu pensula, o lasa sa alunece jucandu-se cu lumina. Desena doua barcute pe
apa, apoi desena cateva casute pe malul indepartat si o casa mare in partea
stanga a lucrarii. Privi spre varul care raspundea la cateva mailuri. Pozitia
era ideala. Infrigurata incepu sa il deseneze pe el. In lucrare era privit din
spate si intr-un fel varul el aducea un pic cu el. In lucrare vantul ii umfla
chimonoul si cu grija cateva cateva petale de cires ce pareau desprinse din
copacul ce se apleca asupra apei.

E zece fara un
sfert si el nu a venit. Puse mana pe telefn si il suna.

-        Buna,
unde esti?

-        Sunt in taxi, vin spre tine.

-        Mai stii unde stau?

  Se ridica si mai
adauga cateva detalii pe panza. Telefonul suna. A venit isi zise. Se uita in
oglinda si isi aranja hainele. Iesi si cobora treptele de la casa in fuga.
Ajunse la poarta si se opri in fata lui. Vroia sa ii sara in brate, iar el o astepta zambind. Il conduse in casa si ii arata lucrarea. Se aseza in
spatele lui si observa ca intr-adevar personajul din lucrare seamana cu el.
Zambi, el nu o poate vedea, studiaza lucrarea.

-        Ce
parere ai? Este ce ai vrut?

-        Tabloul
este foarte reusit. Nu imi plac barcutele acelea doua.

-        Nu face
nimic le sterg imediat …

  Lua pensula de e
sevalet alese culoarea potrivita si peste barcute desena cateva unduiri de apa.
Acum barcutele nu mai erau. Nimic nu mai parea a fi static in tablou. Se
intoarse cu spatele la lucrare.


-        
Poti
te rog sa il si semnezi?


  Lua pensula cea
subtire si alese o culoare inchisa. Se indrepta spre lucrare. Din nou i se paru
ca nu este nimic static in lucrare. In stanga jos desenase semnul pe care il
ceruse el. Plimba pensula nehotarata peste lucrare si in sfarsit gasi un punt
static de care se putea agata. Intinse mana si semna lucrarea pe fundatia casei
mari din dreapta sus a lucrarii. In sfarsit un punct de care se putea agata cu
privirea. Petalele de cires parca zburau in jurul ei. Privea numai in acel loc
si lucrare parca prindea viata in jurul ei.
Cu o sfortare se intoarse zambind spre el. Dar el
era departe, inconjurat de petale de cires.
Isi stapani din nou imboldul de a ii sari in brate
si pentru a sparge tacerea ii oferi ceva de baut.

  Il privea in timp
ce astepta taxiul in fata casei. Il lasase sa plece si de data asta. Se
intoarse in casa cautand lucrarea cu privirea, dar aceasta nu mai era acolo.
Privi spre cealalta lucrare de pe sevalet. Apuca nehotarata pensula si incepu sa o
agite nervos prin aer. Se uita pe geam si o oboseala grea ii cuprinse corpul,
se arunca in pat si incepu sa planga incet. Deasupra ei, in intunericul
camerei, zburau petale de cires purtate de o adiere de primavara. Incet, incet
vartejul inmiresmat o cuprinse si o ridica din ce in ce mai sus. Nu mai plangea
si de data aceasta se simtea frumoasa …


Raze de luna …

8 septembrie 2006

 …raze de luna imi
bat in geam, o luna mare si rotunda. Nu pot sa dorm. Am dat drumul la radio…
imi aduc aminte cum cineva mi-a spus ..

-Nu va mai fi
nimic intre noi. Nu simt nimic …

-Sa mai
incercam…  ma amagesc singur

-Nu se poate, suntem
atat de diferiti!

Sunt in aceeasi
situatie, doar ca de data asta este invers. Incep sa inteleg. Nu poate fi
nimic. Putem fi amici, putem fi prieteni, dar niciodata iubiti. Eu nu pot sa ii
spun asta in fata, dar sunt sigur ca a inteles. Am sunat din ce in ce mai rar.
De fiecare data am folosit propozitii scurte, fara incarcare emotionala. Avem
fiecare programul personal care nu se mai intersecteaza.
 

- Vrei sa vedem
un film?

- Vorbim dupa ce
ajung acasa.

………………….

- Ai sunat!

- Nu ma simt
bine, am sunat sa mergem direct de la servici. Sunt acasa in pat.

- Atunci o lasam
pe alta data!

……………….

- Ce facem in
weekend?

- Vin ai mei sa
ma ia la tara.

- Atunci eu ma
duc la mare!

Ajung acasa, am
doua filme pe care un le-am vazut. Le vad unul dupa celalalt. Lumina lunii e
din ce in ce mai puternica. E luna plina si nu pot sa dorm. Nu mai am nici un
film nou. Nu am mai scris de mult pe blog. Nu ma pot aduna in nici un fel. Ma
pregatesc de un concediu tarziu. Am maine o prezentare. Nu am chef de nimic,
nici macar de concediul mult asteptat. Imi umplu timpul liber citind insemnari
pe diverse bloguri si vizionand filme (ce e nou in asta?). Traiesc viata
altora. Ma complac in a fura momente de sensibilitate.  

… si maine plec
la mare ..


Grabit …

8 septembrie 2006

sunt grabit.
Trebuie sa ajug la timp la agentia de voiaj. In sfarsit facem rezervarile. Ajung
in agentie. Aceeasi doamna ca si saptamana precedenta se uita zambind la mine.

Eu: Da, si de
data aceasta am ajuns mai devreme. Nu a venit nimeni pana acum?

Ea: Esti primul
ca de obicei.

Eu: Astept o
singura fata. Sper sa nu dureze mai mult de jumatate de ora.

Ea: Ca si data
trecuta, zise ea zambind

Suna telefonul.
Raspund si aud vocea unei foste prietene. Imi cere sa ne vedem sa mai stam de
vorba. Este vineri si sambata plec la tara. Da, bunica mea isi lanseaza in
sfarsit cartea. Ii spun sa vina la agentie si vom merge sa bem o cafea dupa ce
termin ce am de facut.

… Astept …

Fosta prietena
ajunge si incepem sa discutam diverse. La un moment dat apare si ea. Incepem sa
facem formalitatile, contract, etc. Ele se masoara din priviri una pe cealalta.
Inteleg aceasa comportare dinpartea fostei, dar ce doreste dsoara ceastalalta?

Semnez contractul
si plecam. Iesim din agentie si ne despartim, eu cu fosta si ea. Ele se petrec
cu privirea. Ajungem in cafenea si incepe sa imi povesteasca ca s-a despartit
de prieten si e atat de singura, are sora bolnava si ca isi aminteste de
vremurile cand eram impreuna cu mare placere. Plecam din cafenea si ne plimbam
prin Cismigiu. Ma tine de mana. Ne asezam pe o banca si ma saruta..

Ne ridicam
stingheriti. Mergem grabiti spre iesirea din parc. Ma intreaba daca vreau sa
reluam ceea ce am lasat in urma. Ma grabesc sa spun ceva. Nu sunt sigur ca e
bine. Nu sunt sigur ca poate fi ceva intre noi. Ne imbratisam si fiecare pleaca
pe drumul lui. Nu as putea relua o asemenea relatie, nu ar fi corect fata de
nici unul dintre noi.

Definitely, principles doesnt get you laid …


Memento

1 august 2006
     Ma uit la un film, Un film foarte vechi. Cu decoruri din timpuri ce au devenit imemoriale. Asta am facut si aseara, asta am facut in ultimii trei ani. Am vizionat filme. Filme cu final fericit, filme cu final trist, filme cu un final oarecare. Am fost in vama de cate ori am avut ocazia. Am vazut rasaritul si am ascultat boleroul.Am trait pentru a face din realitate ceea ce doream sa vad cu adevarat. Am iubit fara constrangere. Am uitat evenimentel ce nu imi placeau. Am uitat de mine, am baut foarte mult, am fumat foarte mult, am trait fara a fi prezent. Am munci inconjurat de prieteni, am facut alegeri bune si alegeri gresite. Si totusi, nu pot uita alegerea ce a schibat viata mea mai mult decat orice altceva. Imi revad sora cu mare placere, imi revad prietenii, ce au viata lor si isi fac concedii in locuri in care nu as putea sa ma duc. Ma urc pe motocicleta in fiecare dimineata si ma duc la servici. Si timpul trece,fara a-mi da posibililitatea sa uit, fara a-mi da impacarea. Te-am dezamagit. Am tradat dragostea pentru lucruri efemere,  ieri ai zis DA, fara ca eu sa fiu prezent. Imaginea ta m-a urmarit pretutindeni in toti acesti ani, in iubire si desfatare, in tristetea zilelor de octombrie cand asteptam zapada, in frumusetea zilelor de aprilie cu pomii infloriti. Nu imi pot imagina cum ai avut atat putere sa ma iubesti mai presus de orice, mai presus de indiscretiile mele, mai presus de dorintele mele absurde.
     Te reved in ziua aceea, cand am spus ca nu mai pot, ca nu te mai pot vedea suferind, langa mine, langa un om care care nu mai avea cum sa isi exprime sentimetele alaturi de tine. Imi amintesc cum imaginea ta m-a urmarit in toti acesti trei ani, si cum am cautat sa te regasesc in tot ceea ce faceam. Nu am putut sa suport acea dragoste pe care mi-o purtai. Nu am fost demn sa stau in fata ta si sa spun DA cand ar fi trebuit. Te-am inselat cu oricine, am apreciat orice nu erai tu, doar pentru a te purta in minte asa cum te-am vazut prima oara. Iti revad parul blond, apoi saten, iti revad zambetul, iti revad ochii atunci cand te lupati pentru mine…

     Ma plimb din cand in cand pe plaja in vama veche, in nisipul cald, in lumina soarelui abia rasarit. Ma duc la nunta celui ce a fost cel mai bun prieten al meu, ma uit in ochii celor din jurul meu si te vad pe tine…

     O lacrima imi curge pe obraz, cum am putut sa pierd atat de mult? Cum am putut face atatea alegeri gresite? Cum nu te pot regasi in nici o femeie ce imi sta alaturi?

     Raspunsul tau mi-a adus un zambet de bucurie, esti fericita, iubesti din nou si esti iubita. Imi aduc aminte, ca de revelion in acest an, te-am visat in rochie de mireasa, visul s-a repetat cinci nopti la rand si atunci te-am sunat. Nu mai puteam, trebuia sa stiu ce e cu tine, am vazut zambetul tau in timp ce imi spunei ca vei face nunta in acest an. A fost ca un munte ce mi se ridica de pe inima. Pentru tine va fi bine. Iti doresc sa ramai asa, asa cum te-am vazut si eu, asa cum te vede si el. Iti doresc sa fii fericita!

 
                                                                                                Pentru R, 30 Iulie 2006

I want to know how the fuck you are feeling…

25 iulie 2006
    Yes, you got me right! I want to know how the fuck you are
feeling! I want to know how do you feel when your boyfriend leaves you, I want
to know how do you feel when you loose everything you have. I want to see you naked,
undressed of your feelings and your glamour. I want to see you in the morning
with makeup all over your face. I want to see you tired and sick, I want to see
you crawling, screaming for help when everybody ignores you. I want to see you
unable to cry, I want to see you unable to speak. I want to see you speechless;
I want to see you like you see yourself in the mirror.
 

    I want you to stop dreaming and see the world as it is. I
want you to see the people starving in Africa; I want you to see the people
shooting each other in the
Middle East. I want
you to see how the petrol price is rising every month. I want you to see people
raising the green flag, throwing themselves in the battle in the name of a god
you know nothing about. I want to see the ayatollahs screaming in front of
millions they will receive forgiveness and peace after war and death.
 

    I want you to turn up the TV set and watch the news. I want
you to see the rapes, floods, hurricanes, tsunamis. I want you to see
politicians justifying their actions and raising masses to stand for something
they don’t believe in. I want you to see the violence in cartoons, I want you
to see witches and wizards predicting pain and violence, I want you to see the
so called scientist speaking about the end of the world. I want you to see how
a special potion can save your life and make you thin the same time. I want you
to see the commercials for shampoo and dish washers; I want you to see how
special knives are cutting through shoes and how a magic razor can bring you
the most beautiful woman in the world.

    I want to see your children screaming for ice-cream and balloons.
I want you to imagine yourself cooking, washing closes, washing dishes, trying
to make yourself attractive for your husband. I want to see you undressing him when
he is to drunk to breathe. I want to see you praying to have sex at least once
a month and not two times a year. I want to see you bathing the kids, taking
them to school every day. I want to see you waking up Sunday morning and waking
everybody up when you use the vacuum cleaner.

    I want to see you paying mortgage, I want you to see paying
the electricity, the water, the heating. I want to see you working late
thinking about the kids and your no good husband. I want you to see yourself
getting old with no time for vacation. I want to see you one morning going to
somebody’s funeral, thinking everybody you know  will follow and hoping you will not be there
to watch them all.

    “Choose Life. Choose a job. Choose a career. Choose a
family. Choose a fucking big television, choose washing machines, cars, compact
disc players and electrical tin openers. Choose good health, low cholesterol,
and dental insurance. Choose fixed interest mortgage repayments. Choose a
starter home. Choose your friends. Choose leisurewear and matching luggage.
Choose a three-piece suite on hire purchase in a range of fucking fabrics. Choose
DIY and wondering who the fuck you are on a Sunday morning. Choose sitting on
that couch watching mind-numbing, spirit-crushing game shows, stuffing fucking
junk food into your mouth. Choose rotting away at the end of it all, pissing
your last in a miserable home, nothing more than an embarrassment to the
selfish, fucked up brats you spawned to replace yourself.

    Choose your future.

    Choose life.” John Hodge, Trainspotting
 
No Comment!!!
 
                                                                                           To Monica, 25 iulie 2006

De ce te iubesc …

10 iulie 2006
 … pentru ca imi place cum zambesti, pentru ca imi place cum iti treci mana prin par, pentru felul tau linistit de a fi … pentru ca de cate ori te vizitez incepi sa faci mancare desi stii ca nu imi este foame nici mie si nici tie …
 
… pentru ca imi place cum porti parfumul, pentru ca imi place cum orice eveniment te marcheaza si iti exprima ceva ce eu nu pot intelege … pentru modul in care ma palmuiesti, pentru ca tot timpul esti in defensiva si atunci cand ataci reusesti sa ma jignesti fara sa vrei …
 
… pentru ca esti atat de frumoasa si reusesti sa faci orice eveniment important, pentru modul de a te exprima si pentru grija cu care iti platesti facturile … pentru ca nu te deranjeaza sa stai la coada, pentru ca respingi orice ti se pare nepotrivit, pentru ca faci curat in fiecare saptamana …

 … pentru ca ma faci sa zambesc, pentru ca imi arati unde gresesc, pentru ca oferi atata atentie detaliilor ce ma privesc, pentru ca reusesti sa imi urezi distractie placuta atunci cand te parasesc, pentru ca nu imi tii teorii de moralitate si buna cuviinta, pentru ca ma lasi sa traiesc dezordonat, pentru usa pe care o deschizi de fiecare data si pentru invitatia timida de a intra in viata ta …

 … pentru ca te amuzi de propriile tale stangacii, pentru ca iti pasa de toti oamenii pe care ii cunosti, pentru ca te lupti cu lumea in felul tau, pentru ca ai teluri atat de bine definte si stii excat ceea ce vrei sa obtii de la viata …

 … pentru ca stiu ca tu, cea din mintea mea, nu ma vei dezamagi niciodata …

 
                                                                                   Vama Veche, Sambata 8 Iulie, 16:30

O noapte cu Geo …

5 iulie 2006
  Se descheie la pantaloni si simti cum jetul eliberator tasneste cu putere din el. Se uita in jur, faianta alba de spital il inconjoara si un usor sentiment de claustrofobie isi face loc in sufletul lui. Scutura cu putere, se incheie la pantaloni si tranteste usa de pal alb. Se opreste in fata chiuvetei si deshide robinetul de apa rece. Este mult prea cald ca sa il deschida si pe cel de apa calda. Apasa repetat pe savoniera, dar nici un pic de sapun lichid nu i se prelinge in palme. Cu un zamet acru isi indreapta mainile spre jetul de apa. Ridica privirea si isi observa chipul in oglinda murdara. Opreste apa si se indreapta spre iesire. Ajunge la prima masa si recupereaza paharaul pe jumatate golit. In stang lui se afla barul improvizat din mese. Completeaza continutul paharului cu energizant. Spera sa mai fie capabil sa ramana treaz inca cateva ore.
 
  Pe ringul incadrat de mese isi observa prietenii care abia au sosit sa il ia la mare. Se indreapta spre ei clatinandu-se. Cateva blitzuri stralucesc in noapte. Se intinde spre cutia de tigari de foi, ia una la intamplare, rupe invelitoare de staniol si extrage tigara subtire si promitatoare. O duce la buze si coboara mainile sa caute bricheta in buzunare. In loc de pantaloni isi atinge propria piele. Nedumerit se uita in jos si in loc de pantaloni se holbeaza nedumerit la parul de pe picioare. Poate ar trebui sa ma epilez isi zise el … Ridica palmele spre pulpe si simti un material asemanator cu hartia. Prietenii se strang in jurul lui si incep a face poze. Lumina blitzului il deranzeaza si se indeparteaza de grupul vesel de la masa alaturata. Se duce spre masa la care sunt asezati parintii si nasii copilului ce abia a fost botezat. Acestia ii zambesc intelegator. Isi cauta neglijent paharul si isi da seama ca l-a uitat la prima masa. Pleaca spre al recupera.
 
  Prietenii se apropie si ii amintesc ca trebuie sa plece. Unde sa plec se intreaba el? Unde trebuie sa mearg atat de urgent? Ridica paharul in mana stanga si un nou lant de blituri se declanseaza. Se uita nedumerit imprejur si observa o pereche care se imbratiseaza si zambesc fotografilor amatori. Zambeste si el. Se indreapta din nou spre masa nasilor, pe drum este interceptat de prieteni care il indeamna spre mare. El a venit la botez. Simte telefonul vibrand la gatul lui. Se uita la afisaj, il suna Irina. Cine e si Irina asta care il tot bazaie la cap de cinspe’ ori pe zi? Nu conteaza, este vineri noapte.Nu poate fi important. Respinge apelul si ridica privirea spre nas. Acesta nu mai era acolo, In schimb prietenii au incins o hora. Se apropie de ei si simte cum este prins de umeri si atras in cercul cel plin de viata. Piciorul stang se aseaja in fata celui drept si apoi cel drept face un pas la stanga, ocolindu-l pe cel stang, ritmul se inteteste. Se impleticeste si iese din cerc.
 
  Se impleticeste spre sticla de vin pe care o observa langa pupitrul DJ-ului. Cineva il apuca de umar si il trage spre iesire. Ce vrea asta? Nici macar nu il cunosc. Ar trebui macar sa imi recuperez pantalonii … se gandeste el si se desprinde din imbratisare indreptandu-se iar spre toaleta. Acelasi peisaj de spital il inconjoara. Scutura cu putere, da drumul la apa, se uita in oglinda si se indreapta spre iesire. Prietenii il inconjoara si il trag spre masina. Isi indreapta mainile spre buzunare pentru a localiza cheile. Atinge pielea paroasa si gandul de epilare ii trecu din nou prin minte. Prietenii il intreaba daca mai are de luat ceva sau se pot urca in masina spre destinatia finala. Ce destinatie? Unde mergem la ora asta?
 
  Intrebarile ii alergau prin minte. Isi reaminteste de botez. Le spune prietenilor ca trebuie sa isi ia ramas bun de la gazde si se indreapta din nou spre cladirea din care nu isi aminteste sa fi iesit. Trece prin holul intunecat unde ospatarii fac deja calculele pentru nota de plata. Afisajul calculatorului de un verde strident i se intipareste pe retina. Iese in curte si se indreapta spre masa nasilor. Pe ringul de dans nasa ii face semne si se indrepta spre ea ridicandu-si tricoul. O ia in brate si incepu sa danseze in ritmul muzicii. La fiecare pirueta zarea din ce in ce mai multi cunoscuti in jurul lui. Prietenii se apropiau zambind reamintindu-i de plecare. Se desprinse cu greu din bratele nasei si se indrepta spre singura masa unde mai erau invitati. Ingaima cateva cuvinte de la revedere si se agata de prietenii care il trageau spre masina.
 
  Deschise masina si se indrepta spre portbagaj. Ridica capota si scoase o sticla de wisky. Aceasta trebuie sa ajunga la nas si o intinse primulu prieten si ii dadu instructiunile de rigoare. Ridica a doua sticla de wisky si o lasa imediat la loc. Aceasta este pentru mine spuse el in gand. Scase o sticla de vodca si o intinse prietenilor. Acesta este pentru noi spuse el, inchizand capota masinii si apasand butonul de inchidere automata a usilor.
 
  Telefonul vibreaza iar in buzunar. Se uita nedumerit in jos si observa ca in loc de pielea plina de par poarta o pereche de ginsi ponositi si taiati. Prietenii il trag spre o alta masina. Se tine strans de sticla de vin. Se apropie de o Skoda abia scoasa din reprezentanta. Se opreste si admira stopurile mari. Aude spate vocea nasilor. Se intoarce ridicand sticla de vin. Prietenii il iau usor si il indreapta spre masina. Vede usa deschizandu-se si vazu intunericul ce rasare din interiorul masinii. Se intoarse si porni hotarat inapoi spre terasa. Ridica sticla si saluta nasii ce tocmai plecau. Un chelner voit amabil il opri si ii spuse ca trebuie sa plece. Unde sa plece? Masina este aici, prieteni sunt langa el, pana si nasii sunt alaturi. Ridica sticla de vin si bau in cinstea lor.
 
  Se indrepta spre masina si unul din prieteni ii spuse ca nu poate lua sticla in masina. Ce obicei ciudat! gandi el si lasa sticla langa  un stalp in varful caruia palpaia un bec galben. Unde este biberonul meu se gandi, urcandu-se in masina. Simtea mainile prietenilor impingandu-l in intuneric. Tipa si iesi pe partea cealalta a masinii, trantind portiera. Eu nu plec nicaieri fara biberonul cu vin! Cineva ii intinse o sticla de a carui forma isi amintea. O lua si se indrepta de buna voie spre intunericul ascus de portiera. Ridica biberonul si inghiti. O multime de lume se urca in masina cu el. Nu are aer. Nu poate sa respire. Isi lasa capul pe spate si ceru sa fie pus unul din cdurile pe care le adusese cu el…
 
  Muzica il inconjoara si incepe sa fredoneze usor. In negura muzicii, incearca sa isi aduca aminte daca a inchis masina sau nu. Se apleca si sopti soferului sa se intoarca spre a verifica, dar nu parea a fi bagat in seama. Tipa in intuneric. De alaturi, din intuneric un glas ii spuse ca masina a fost veriicata si este inchisa. Isi lasa din nou capul pe spate. Muzica era din ce in ce mai patrunzatoare.
 
  Fredona usor cand cineva din fata ii spuse ca mai bine se odihneste si se opreste din tipat. Se opri nedumerit. Simtea ca il apuca somnul. Se uita pe geam si serva o coasa. Batu pe umar soferul si ii spuse sa se opreasca. Trebuia sa ia coasa cu ei. Este un articol necesar. Isi lasa din nou capul pe spate. Muzica se auze din ce in ce mai incet.
 
  Pe locurile din fata stateau doi tipi pe care nu parea ca ii recunoaste. Unde naiba suntem, intreba el? La Fetesti primi raspunsul. Se uita pe geam si observa podul peste Dunare. Isi lasa din nou capul pe spate si brusc simti cum masina se opreste. In fata lui o spelunca se profila in negura diminetii. Prietenii lui erau afara in jurul masinii consumand ceva bauturi racoritoare. Il cuprinse ameteala si privirea i se inegura. Cand valul se ridica de pe ochi era inca in masina, dar soarele aparuse deja pe cer. Pe geam zarea nisipul de pe plaja, Cativa oameni stingheri erau stransi in jurul masinii si se amuzau gesticuland fara sens.
 
  Deschise portiera si se pravali pe nisipul cald. Se ridica impleticindu-se si recupera biberonul din buzunarul scaunului din dreapta. Se indrepta spre umbrar si citi pe placa de lemn ce se legana in fata lui. La Ovidiu! Unde este si carciuma asta, se intreba el? La umbra i se facu racoare si se indrepta spre pata de lunina. Simti nisipul sub picioare si se pravali in soarele arzator. Se ghemui in umbra minuscula lasata de o baca trantita pe plaja. Simtea soarele arzandui corpul. Cobora bratele cautand tricoul, dar intalni in schimb pielea incinsa. Se ghemui si mai aproape de umbra ingusta a bancii langa care era trantit.
 
  Simti ca se misca necontrolat. Sorele il facu sa se strambe si sase intoarca din nou cu spatele. Cineva incearca sa il ridice. Se impotriveste si cauta din nou umbra. Se simti intors in lumina. O injuratura ii scapa printre dinti. Deschise ochii si vazu peisajul, atat de cunoscut defiland prin fata ocilor orbiti de lunia puternica a soarelui. Pietrele il intepau in talpi. Unde imi sunt incaltarile, se gandi el? O piatra mai ascutita il facu sa tresara si sa tipe de durere. Vedea poarta verde al carui prag isi amintea ca il trecuse de atatea ori. In umbra viei, un blit ii strapunse dureros privirea incetosata. Simtea ca este apraope. Facu cativa pasi simulati spre coltul casei. Brate puternice il sustineau. Unde imi este biberonul, se gandi el? Se intoarse spre poarta si spre plaja arsa de soare, dar bratele il trageau spre intuneric, spre camera umeda. Simti asterntul fosnind sub el. Se chirci si o patura il acoperi. Intunericul era asigurat. Acum putea sa doarma linistit. Intinse mana si apuca biberonul cu vin. Incerca sa il duca la gura, dar miscarea se opri la jumatate. Buline galbene ii apreau in fata ochilor. Camera se invartea necontrolat. Apuca patura cu ambele maini intr-o incercare diperata de a recapata controlul. Ca prin vis auzi cheia intorcandu-se in broasca. Un sentiment de panica il cuprise si incerca sa se ridice. Zadarnic insa. Intunericul il cuprinse si un sentiment rece ii ingheta corpul. Intuneric.

In umbra stufului ce acopera terasa, apare Geo cu un copil in brate. Este imbracat in alb din cap pana in picioare. O voce il intreaba de unde a luat copilul. Geo raspunde ca acum l-a facut. Se aseaja alaturi de mine si imi spune ca se bucura ca ma vede dupa atata timp, dar totusi unde imi este cipilica? 


Noapte de Sanziene

29 iunie 2006
    In negura noptii, cand palcuri de ceata se aduna si ascund umbrele copacilor, rasare luna. Lumina ei imbraca o poienita in straie argintii. Un fuior de fum se ridica in pustietatea padurii. Flacara sare jucausa peste bustenii uscati si o ploaie de scantei se ridica spre cer. Doar el singur priveste in flacara care sfasie intunericul. Un sunet cristalin de voci ce canta apare din noapte si zambete tinere il impresoara. Se uita in jur si zareste forme ce incep a prinde contur. Umbrele il impresoara si cercul se formeaza, in jurul focului, in jurul lui. Cantecul cristalin il patrunde si nu mai poate privi decat in flacara prin care zareste umbre dansand prinse in hora. Cercul incepe sa prinda forma. Umbre blonde incep a prinde contur, timpul incepe a se pierde in noaptea neagra. In jurul lui exista doar flacara si umbrele ce danseaza in cerc in jurul lui, in jurul focului. De cate ori incearca sa ridice privirea, flacara prinde viata si ascunde umbrele ce il impresoara. Nu se poate intoarce, focul il atrage, focul este viata pe care o doreste atat de mult si in jurul lui si al folcului cercul a fost inchis. Fetele danseaza fara a se rusina de goliciunea corpului lor diafan. Umbrele lor se rasucesc in jurul copacilor, in jurul fucului, in jurul lui, in jurul timpului insusi. Imagini incep sa se deruleze, flacara focului ii dezvaluie marea, apar vacantele petrecute cu atatia ani in urma. Prin flacarile vioaie revede anii ce au trecut, iubitele inselate si uitate in negura ametitoare a fumului si a corpurilor dezbracate ce il inconjoara in mirajul cantecului lor. Cercul se roteste din ce in ce mai repee, flacara tresare si se ridica spre a ascunde si mai mult intunericul noptii si formele lor ce il inconjoara. Cercul se strange si flacara ii dezvaluie greselile, cercul se mareste si flacara ii arata unde a ajuns. Un ghimpe rece se strecoara in costientul lui si cercul iar se strange. Pletele blonde rasar deasupra flacarii jucause si atentia lui este distrasa. Revede marea, apa nemarginita de culoarea topazului, dar flacara iar tresare si cercul se strange. Cantecul lor prinde un ritm mai alert. Trupurile goale transpar prin focul purificator si marea capata o nuanta din ce in ce mai inchisa, o barca se apropie de mal. In ea un corp diform, uitat de negura timpului, il cheama spre traversare. Flacarile au mai palit si cercul s-a largit. Doar umbre mai apar in noapte, luna isi raspandeste lumina rece peste poiana din mijlocul padurii. Se cauta repede in buzunare, dar nu gaseste nici o moneda, flacara treasare, cercul se strange, glasul lor devine mai puternic. Luntrasul se pierde in negura cetii ce abia s-a ridicat. Cercul se restrange, formele incep a prinde contur, cositele blonde se contopesc cu flacara. In fata lui apar prietenii, oameni cu care nu a mai vorbit de atata timp si valurile izbesc malul neincetat. Mijeste corpurile goale si se indreapta spre marea ce il inconjoara. Simte cum genunchii ii sunt loviti de vauri, focul insa este la supafata si ele danseaza in jurul lui fara a atinge apa care ii cuprinde corpul din ce in ce mai adanc. Nu mai simte nisipul de sub picioare si se zbate pentru a se mentine la suprafata. Le vede din ce in ce mai aproape, mana lui se intinde spre a le atinge. Dar ele ii scapa si formele se departeaza. Simte cum apa il acopera si prin fata ochilor ii trec imagini din adolescenta. Revede colegi de liceu, apoi cei din scoala primara, valurile, pana acum linistite, il impresoara si apa i se pare calda. Revede parintii pe care nu i-a mai vizitat de atata amar de timp, revede bunica cu lucrul in mana povestind despre vremuri demlt apuse. Imaginea bunicii se suprapune cu flacarile ce par a cuprinde cerul. Baiete, tu sa ai grija! Sa traiesti fara a cadea in ispita! Vocea bunicii se suprapune cu cantecul lor ce parea se revarsa precum valurile ce il impreoara. Umbrele, focul, apa, luntrasul, totul se invarte in jurul lui in ritmul cantecului lor care devine din ce in ce mai patrunzator. Luna pare a se invarti o data cu muzica, umbrele padurii o succed in acelasi ritm. Tot universul se prinde in joc si cositele blonde se rasfrang asura focului. Lumina este urmata de intuneric, luna este urmata de soare, zilele sunt uramte de luni si apoi de ani. Viata este urmata de moarte. Ritmul devine de nesuportat. Totul se roteste in jurul lui, in jurul puncului, in jurul lunii, cercul, umbrele, luntrasul, valurile.
 
    Un punct apare pe cer, flacara se domoleste cantecul se aude mai incet, umbrele prind forma, un bustean trasneste cu un sunet sec in foc. Priveste la cer si vede luna, la dreapta ei luceafarul de dimineata pare un punct fara semnificatie. Cercul se largeste, sunetul amuteste, vantul se inteteste, apa dispare, luntrasul zambeste intelegator in timp ce se departeaza. O lumina calda apare deasupra copacilor si soarele face umbrele sa paleasca. Mirosul reavan de pamant il patrunde. El ridica patura de pe jos si isi acopera trupul dezgolit. Isi acopera ochii obositi cu mainile murdare si revede pletele blonde ce se rasfrang asupra flacarii mistuitoare. Un dor de mare i se cuibareste in suflet. Se intinde si adoarme. In somn ii apar din nou valurile, pletele blonde, focul si luntrasul. La gatul lui, un ban de argint aminteste de lumina lunii in noptile de sanziene.
 

Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X